Sonet Teatral

de A. Mirea

Te urmăresc cu ochii toți bărbații
O ploaie de priviri sentimentale
S-abat asupra frumuseții tale
Și toate-i fac erotice ovații.

Ce fericit e soțul dumitale!
El în antracte stă de conversații...
De-aș fi, ca el, stăpân pe-atâtea grații.
Eu aș pleca la cele trei semnale.

Mă-ntorc, frumoasa mea necunoascută,
Și ochii mei din umbră te salută
De câte ori se-ntunecă lumina.

Dar ochii tăi n-au prea băgat de samă
Că-n pieptul meu se-ncepe-o nouă dramă,
Când a căzut definitiv cortina.